MINORITATEA MACEDONEANĂ

Istoric. Originea şi apartenenţa etnică a macedonenilor din România e disputată şi în zilele noastre. Primele atestări documentare privind existenţa unei populaţii macedonene pe teritoriul României datează din jurul anului 1300. Una dintre primele aşezări de pe teritoriul României, care conform istoricilor a fost întemeiată de macedoneni, este localitatea Macedonia din judeţul Timiş, atestată documentar în evidenţele papale de dijmǎ din anii 1332-1337, sub denumirea de Machadonia. Imigrări masive în teritoriul românesc au avut loc şi în secolele XIX-XX (ultimul val de emigraţie s-a petrecut în 1948, când aproximativ 8.500 de copii macedoneni şi aproximativ 4.000 de adulţi din partea egeeană a Macedoniei au ajuns în România.)

Macedonenii din România se autodefinesc ca fiind populaţia vorbitoare de limba slavă, de religie ortodoxă, venită de pe teritoriul Macedoniei pe teritoriul României în valuri succesive de migraţie, începând cu secolul XI.

Odată cu venirea slavilor în Balcani, limba macedoneană a suferit o puternică influenţă, având în prezent un puternic caracter slav, dar păstrând anumite cuvinte specifice limbii macedonene sau iliro-tracice. Limba macedoneană face parte, alături de limbile bulgară, sârbă, slovenă, croată, bosniacă şi muntenegreană, din ramura sudică a limbilor slave. Etnicii macedoneni din România vorbesc mai multe dialecte ale limbii macedonene în funcţie de apartenenţa la diferite valuri de migraţie, mai recente sau mai vechi, şi de provenienţa geografică.

Aşezaţi atât în comunităţile rurale din sud, cât şi în majoritatea oraşelor mari ale României de astăzi, reprezentanţii comunităţii macedonene şi-au pus amprenta, influenţând limba română în zonele locuite de ei. În zonele sudice ale României influenţele macedonene sunt mai pregnante.

Macedonenii sunt reprezentaţi de Asociaţia Macedonenilor din România (A.M.R.), organizaţie înfiinţată în anul 2000; în condiţiile existenţei unei mase de etnici macedoneni răspândiţi pe întreg teritoriul României, A.M.R. cu ajutorul celor 45 de filiale (în Bucureşti, Craiova, Băileşti, Urzicuţa, Timişoara, Constanţa, Cluj, Giurgiu, Buzău, Neamţ, Iaşi etc.) pe care le-a înfiinţat în 20 de judeţe, are o participare activă la viaţa culturală, socială şi economică, prin organizarea unor evenimente culturale şi educaţionale la care se utilizează limba maternă.poza_dubrovnik-muntenegru-albania-macedonia-autocar-5-zile_large_circuit_437-43321

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s